O SCURTA INTRODUCERE IN LUMEA SAPUNULUI DE CASA

Legenda sapunului

Exista o legenda despre un anumit deal din Roma numit Muntele Sapo, de la el provenind denumirea de "sapun".Se spune ca ar fi fost un templu in varful acestui deal, unde animalele sacrificate erau arse, iar resturile lor precum şi grasimile rezultate amestecate cu cenusa se scurgeau intr-un rau.

Femeile care spalau rufele in acel rau ( Raul Tibru ) au descoperit ca hainele lor deveneau mai curate, atunci cand le spalau in apa cu acel amestec rezidual de la poalele Muntelui Sapo.


De ce scriu despre sapun? 

Pentru ca foarte multa lume nu stie cum se fabrica un sapun acasa, am ajuns la concluzia ca trebuie sa dau cateva explicatii. Stiu ca net-ul este plin de asa ceva, dar cine stie!? Cel care e interesat de informatii, scrie fraza cautata pe google si atunci apare primul blogul meu. Si atunci eu voi fi prima de la care va primi informatia. :))

Am pornit sa scriu aceasta pagina pentru ca un anonim comenta ( citat: "nu exista sapun fara soda" ) pe pagina unde am publicat un sapun facut de mine, in care am scris ingredientele pe care le contine dar nu am specificat ca am pus si soda caustica. Si asta pentru ca nu mi s-a parut necesar.

Din doua motive: unul este acela ca cel care face acasa sapun stie deja ca nu exista sapun fara soda, iar al doilea motiv este mai simplu: cel care nu stie sa faca si din ce se face un sapun trebuie neaparat sa consulte un site specializat in care gaseste toate detaliile.

Nu este de ajuns sa pui ingredientele, trebuie sa stii si de ce le pui. Nu este de ajuns sa ai uleiul, esentele, soda si gata sapunul. Trebuie sa stii ce cantitate de ulei se pune, ce fel de ulei poti folosi etc. In functie de asta calculezi cantitatea de apa necesara, cantitatea de soda si ce e mai important este sa stii cum va iesi sapunul tau.

Cat de dur este, care este indicele de curatare, de spumare, cat iod contine si cat este de cremos. Pentru toate aceste detalii intrati pe site-ul SoapCalc unde puteti calcula cantitatile si indicele de calitate a sapunului pe care doriti sa-l faceti acasa.

O mica introducere din istoria sapunului 

Sapunul a fost gasit in sapaturile de la vechiul Babilon, datand din 2800 i.Hr. Un papirus medical antic din Egipt inscriptionat cu detalii ce descriu proprietatile uleiurilor vegetale in amestec cu saruri alcaline, din care reiesea o substanta similara cu cea a sapunului si care folosea la spalarea si tratarea unor boli de piele.

Documentele vremii arată că fenicienii foloseau săpun în anii 600 î. Hr. pentru a curăţa lâna, bumbacul sau fibrele naturale, înainte de ţeserea lor si mult mai tarziu oamenii au inceput sa-l folosesca pentru igiena personala.

În secolul al II lea d. Hr. medicul Galenus a consemnat că săpunul se folosea deja pentru spălarea corpului.

În secolul VII d. Hr. au apărut primele bresle ale săpunarilor. În secolul al VIII lea d. Hr. fabricarea săpunului a renăscut în Italia şi Spania. În secolul al XIII lea se fabrica deja săpun în Franţa, iar 100 de ani mai târziu, Anglia intra şi ea pe piaţa europeană a săpunului.

Săpunurile pe bază de ulei de măsline produse în Spania, Italia şi sudul Franţei erau de o calitate superioară celor fabricate din seu, în Anglia şi nordul Franţei.

Izbucnirea Primului Război Mondial a însemnat o creştere fără precedent a cererii de săpun, cerere pe care manufacturierii n-o mai puteau acoperi. Atunci companiile industriale au început producerea în masă a detergenţilor din produse pe bază de petrol.

Iar sapunul pe care il gasim astazi in rafturile magazinelor e plin de chimicale, produse nocive pentru corpul nostru. Nu mai are nimic autentic si natural din adevaratul sapun care nu numai ca spala dar te si vindeca.

Cum se obtine si ce inseamna un sapun natural

Sapunul se obtine printr-un proces chimic in care o grasime precum seul, uleiul de cocos, palmier, masline, rapita, castor, catina, untul de shea si multe altele reactioneaza cu o substanţă alcalină, precum soda caustică sau potasa caustică.

Procesul chimic care are loc se numeste saponificare. Uleiurile vegetale lichide se utilizeaza la fabricarea de sapun, de obicei in amestec cu grasimi solide sau hidrogenate.

Inainte de amestecul cu grasimile, soda caustica este intotdeauna dizolvata apa sau intr-o infuzie de ceai verde, cretisoara, muguri de pin, salvie, amestec din diferite plante, lapte, suc natural de citrice, de morcovi, cafea naturala foarte concentrata ( cand vreti sa obtineti un sapun dezodorizant ) etc.

Uleiul de catina, ricin, germeni de porumb, grau, calendula, urzica, fulgii de ovaz sau mierea, uleiurile esentiale naturale-pure sunt adaugate, doar atunci cand procesul de saponificare, in prima lui faza, este incheiat. Aceste leiuri pretioase raman emulsionabile si actioneaza pe piele ca in cazul aplicarilor directe.

Uleiurile si soda sunt amestecate prin procedeul  numit “la rece”,  in acest fel nepierzandu-se nimic din proprietatile terapeutice ale uleiurilor folosite, spre deosebire de procesul “la cald”, care depaseste temperatura de peste 200 grade C,  la care substantele hranitoare, emoliente si vindecatoare isi pierd calitatile.

Cantitatea de soda este astfel calculata incat, odata cu terminarea procesului de saponificare care dureaza intre 3 -4 saptamani, orice urma de alcalinitate dispare. Numai atunci se poate spune ca sapunul nu contine nici o urma de soda. O dovedesc analizele chimice, obligatorii prin lege, atunci cand se lanseaza produsul pe piata. ( asta in cazul vanzarilor legale de sapun ).

De ce sa folosim un sapun natural? 

Sapunul natural facut in casa trateaza anumite afectiuni ale pielii, este binefacator, pielea nu mai este agresata de substante sintetice, pentru ca in compozitie sunt doar ingrediente naturale cu efect terapeutic. Pielea va fi sanatoasa, normala si se simte cu adevarat rasfatata cu aceste sapunuri.

Sapunurile cu chimicale si arome sintetice cumparate din magazine, nu numai ca sunt daunatoare sanatatii  si mediului inconjurator, dar nu fac decat sa te spele si sa te curete de microbi. Parabenii din aceste produse impiedică dezvoltarea bacteriilor, dar in acelaşi timp aceste substanţe mimează efectele estrogenului (hormon sexual feminin), care contribuie la dezvoltarea tumorilor canceroase. Nu iti ingrijesc pielea, nu te trateaza si nu au nici un efect terapeutic.

Dimpotriva, peste ani te vei trezi cu alergii, imbatranirea prematura a pielii, boli si cancer de piele, iritatii cutanate si multe altele...

Sapunurile si gelurile de dus degresează puternic pielea şi favorizează pătrunderea substanţelor toxice. Odată pătrunse in piele, acestea ajung in microcapilarele sangvine, in vasele limfatice şi apoi in torentul sangvin, care le răspăndeşte peste tot - in creier, ficat, rinichi, muşchi, grăsime.

Nu inseamna ca astazi folosesti sapunul iar maine te vei imbolnavi. Fabricanţii de produse cosmetice şi de toaletă susţin că acestea sunt sigure şi respectă normele Uniunii Europene. Nu va luati dupa eticheta in care se specifica ca substanta este in cantitate foarte mica si vei pati nimic.

Trebuie sa te gandesti ca tu folosesti multe alte produse nocive intr-o zi iar cantitatile adunate depasesc limita interzisa. Ce folosesti aproape zilnic si contine substante care iti ataca sanatatea? Cred ca lista e lunga: pasta de dinti, sapunul, samponul, gelul de dus, parfumul, deodorantul, crema de fata de maini sau de corp, spuma de ras si  after shave-ul ( la barbati ), detergentul de vase si cel de rufe etc.

Femeile absorb anual 2,3 kilograme de substanţe toxice din produsele cosmetice pe care le folosesc zilnic, arată un studiu britanic publicat in revista In-Cosmetics.

Din ingredientele folosite in produsele de ingrijire corporală, doar 10%-11% sunt evaluate ca fiind sigure pentru sănătate, deci atunci e posibil să intrăm in contact cu şi mai multe substanţe toxice decăt spune studiul britanic.